București 07.02.2020 – Guvernul Orban a fost demis în data de 05.02.2020, în urma unei moțiuni de cenzura depuse de opoziție. Cu toate promisiunile făcute pacienților de către Guvernul Orban, de stopare a retragerii medicamentelor generice din piață, taxa clawback a crescut de la 26,49% cât era în trimestrul III 2019 la 27,65% în trimestrul IV 2019, în mare parte datorită creșterii compensării moleculelor inovative, pentru care nu s-a alocat buget suplimentar. Creșterea clawbackului este motivul pentru care dispar medicamentele generice din România. Voința politică de a scădea și plafona clawbackul pentru medicamentele generice a ramas doar la nivel declarativ, guvernul lăsând criza medicamentelor generice să se adâncească, cel mai probabil bazandu-se pe faptul că aceaste medicamente vor fi aduse în țară pe alte căi, dar nu s-a spus și prețul la care vor fi aduse.
Taxa clawback a fost introdusă în anul 2009 ca o măsura temporară în contextul crizei economice. Pentru mai bine de 11 ani industria farmaceutică a susținut măsura temporară, ca pe un gest de solidaritate cu guvernul. Între timp, taxa clawback a devenit permanentă și un venit stabil și predictibil pentru guverne, precum și o plasa de siguranță pentru lipsa unui management eficient al bugetului de medicamente.
Taxa clawback este diferența dintre bugetul de medicamente subfinantaț și consumul real. Pentru anul 2019 deficitul de finanțare pentru medicamentele compensate este de 2,27 miliarde de RON acoperit în mod nediferențiat de industria inovativă și cea generică.
Prin natura lor, medicamentele generice oferă un acces crescut, dar facilitează și optimizarea bugetară. Cu toate acestea, an de an au fost penalizate să plăteasca un clawback tot mai mare, dar și același procent de taxă ca medicamentele inovative, cu prețuri mult mai mari, deși acestea din urmă au generat consumul și crează deficitul. Când se compensează medicamentele inovative, Guvernul trebuie să se asigure că exista spațiu bugetar și să nu mai forțeze medicamentele generice să cofinanțeze inovația.
În tabelul de mai jos se poate observa cu usurință cum guvernele s-au bazat pe taxa clawback și nu au luat nici o decizie de a retrage taxa introdusă temporar sau de a stopa creșterea acesteia, de a o plafona și de a administra eficient bugetul. Nici anii de creștere economică nu au convins guvernele să-și asume responsabilitatea pentru bugetul de medicamente și pentru tratamentul pacienților cu medicamente. Au preferat să lase această povară pe umerii producătorilor de medicamente.
Dinamica taxei clawback
| Perioadă | P [%] | CTt | BAt | Creștere CTt [%] | Efort industrie |
| [mil RON] | [mil RON] | [mil RON] | |||
| T3_2015 | 12,35% | 1.728 | 1.515 | N/A | 0,21 |
| T4_2015 | 12,63% | 1.734 | 1.515 | 0% | 0,22 |
| T1_2016 | 15,62% | 1.795 | 1.515 | 4% | 0,28 |
| T2_2016 | 15,64% | 1.796 | 1.515 | 0% | 0,28 |
| T3_2016 | 14,91% | 1.78 | 1.515 | -1% | 0,27 |
| T4_2016 | 18,89% | 1.868 | 1.515 | 5% | 0,35 |
| T1_2017 | 19,86% | 1.89 | 1.515 | 1% | 0,38 |
| T2_2017 | 18,59% | 1.861 | 1.515 | -2% | 0,35 |
| T3_2017 | 19,42% | 1.88 | 1.515 | 1% | 0,37 |
| T4_2017 | 23,45% | 1.979 | 1.515 | 5% | 0,46 |
| T1_2018 | 24,13% | 1.997 | 1.515 | 1% | 0,48 |
| T2_2018 | 22,18% | 1.947 | 1.515 | -3% | 0,43 |
| T3_2018 | 23,31% | 1.975 | 1.515 | 1% | 0,46 |
| T4_2018 | 25.05% | 2.128 | 1.595 | 9% | 0.53 |
| T1_2019 | 24.63% | 2.116 | 1.595 | -1% | 0.52 |
| T2 2019 | 25,21% | 2.133 | 1.595 | 1% | 0,54 |
| T3 2019 | 26,49% | 2.170 | 1.595 | 2% | 0,58 |
| T4 2019 | 27.65% | 2.305 | 1.668 | 6% | 0,64 |
Este inadmisibil ca o responsabilitate constituțională, și anume dreptul la sănătate, implicit la servicii de sănătate și medicamente, să fie lasată în responsabilitatea producătorilor de medicamente, afectând tocmai disponibilitatea medicamentelor generice cu preț mic, care tratează milioane de pacienți.
Din 2015 și până în prezent efectul taxei clawback și al politicii celui mai mic preț a condus la retragerea din piață a peste 2.500 de medicamente generice. Recent ANMDM a anunțat retragerea a încă 700 de medicamente.
Cei care suferă sunt milioanele de pacienți români, obișnuiți să aibă acces rapid și ușor la medicamentele generice cu prețuri mici. Acestea fiind retrase de pe piață, au fost aduse altele cu prețuri mult mai mari, impactând în acest fel bugetul de medicamente, pacienții, fabricile de medicamente generice, acestea din urmă recurgând la măsuri drastice pentru a nu-și închide porțile.
Existența unei taxe clawback impredictibile în continuă creștere, precum și politica celui mai mic preț european au determinat ca multe medicamente să nu se mai producă în fabricile din Romania, acest aspect afectând personalul, lucrul în schimburi, salariile, beneficiile și sporurile salariale.
Taxa clawback și prețul cel mai mic au produs o gravă afectare a evoluţiei fireşti a veniturilor salariaţilor din fabricile de medicamente din România, iar rezolvarea acestei situații este amânată de ani de zile.
Prețurile materiilor prime si utilităților cresc continuu, neputand fi adaugate în prețul final al medicamentelor. Medicamentele cu prescripție sunt strict reglementate prin politica de preț, clawback-ul este în creștere continuă, iar salariații și familiile acestora plătesc și suferă în urma acestei situații total nefavorabile și, am putea spune, total neconcurențiale. Nu există o altă industrie producătoare care să se confrunte cu o situație similară. Suntem obligați să n retragem produse de pe piață pentru că prețul impus de legislația în vigoare este de multe ori sub prețul de producție. Într-un astfel de mediu complet impredictibil, neconcurențial și prea puțin favorabil pentru a se putea dezvolta o afacere sustenabilă, consecința esta iminentă și ușor de anticipat.
Toate bunele practici din UE, atât de accesibile guvernanților, din nenumărate motive au fost constant ignorate: modele de optimizare bugetară și de creștere a accesului, concurență, politici ale medicamentului, parteneriat strategic cu producătorii de medicamente generice, și multe altele.
Orice management necorespunzator al moleculelor noi/licitații și al bugetării acestora se răsfrânge asupra producătorilor de medicamente generice, iar statul nu alocă nici un cost suplimentar, deci nici nu pierde bani.
Reface CNAS calculele de clawback cu administrarea necorespunzătoare a bugetului aferent moleculelor purtătoare de clawback, menționate recent de către Consiliul Concurenței și ne restituie clabackul sau ne creditează?